Sala Polivalentă din Bucureşti a găzduit Campionatul Naţional de tenis de masă Under-19, un turneu maraton de cinci zile care a adus la masă nu doar tactică şi execuţii spectaculoase, ci şi poveşti de viaţă impresionante. Dincolo de zecile de medalii puse în joc, competiţia a dezvăluit o generaţie de tineri remarcabili, capabili să jongleze cu rigorile sportului de mare performanţă şi presiunea examenelor şcolare.
De la restanţe asumate la facultate şi examene de Bacalaureat luate cu brio, până la trollerul cu mascote norocoase şi plecări de acasă la doar 15 ani, iată cine sunt fetele şi băieţii care scriu istorie pentru România la fileu.
Bianca Mei-Roşu: Aur pe bandă rulantă şi restanţe asumate la facultate
Marea câştigătoare a probei de simplu feminin, Bianca Mei-Roşu, a demonstrat încă o dată de ce este considerată una dintre cele mai valoroase jucătoare ale generaţiei sale. Constănţeanca a transformat câştigarea medaliilor într-o adevărată rutină anuală, chiar dacă preţul plătit a însemnat o accidentare la genunchi în plin concurs şi amânarea examenelor de la facultate.
„Cred că am format o tradiţie de acum 3 ani, pentru că de acum 3 ani în fiecare an am obţinut 4 medalii de aur. Anul acesta am obţinut 3 medalii de aur şi o medalie de argint. Şi cred că este un rezultat foarte bun înainte de perioada încărcată ce va urma. Eu pun suflet la fiecare probă. Într-adevăr, la proba individuală, cred că este cea mai importantă, pentru că ţi-o dedici ţie şi ştii cât ai muncit”, mărturiseşte Bianca Mei-Roşu.
- Aplicaţia Orange Sport este gratuită şi poate fi descărcată din Google Play şi App Store.
În spatele zâmbetului de pe cea mai înaltă treaptă a podiumului se ascunde însă realitatea din viaţa de student: „Tocmai aici mi-a început sesiunea şi nu pot să mă aflu în sesiune, dar am vorbit cu profesorii şi mă înţeleg, le mulţumesc foarte mult şi voi da la restanţă”.
- Vrei să vezi cele mai tari competiții sportive, oriunde ai fi? Ia-ți oferta Orange Love pentru fibră și TV.
După o competiţie epuizantă, Bianca visează la puţină linişte pe litoralul natal: „ Cred că aş vrea să mă odihnesc un pic pentru că am suferit şi o accidentare în mijlocul competiţiei la genunchi şi cred că o să mă liniştesc, o să am timpul meu. Aş vrea să prind un pic de soare. Îmi place foarte mult şi mă invidiază cam toţi colegii care nu sunt din Constanţa. Vara perfectă pentru mine? Cu soare, muzică, relax, să fie cea mai relaxantă vară... Şi cu multe medalii, desigur”.
Alesia Sferlea: De la Bacalaureat direct în finală, cu gândul la Jocurile Olimpice
Vicecampioana de la simplu, Alesia Sferlea, a oferit una dintre cele mai frumoase lecţii de ambiţie ale turneului. Sportiva din Arad a ajuns la Bucureşti fără un volum uriaş de antrenament în ultimele săptămâni, din cauza celui mai important examen de până acum: Bacalaureatul.
„Mă simt foarte bine, mă bucur pentru această experienţă. Nu m-am antrenat foarte mult înainte de această competiţie, deoarece am avut un examen foarte important, Bacalaureatul. Mă bucur că am trecut cu brio şi examenul şi acest concurs. Emoţiile au fost diferite, fiecare a fost greu în felul lui. Nu pot să spun că a fost o relaxare concursul, deoarece aveam un obiectiv, să ajung în finală şi chiar să câştig. Dar, de data aceasta, finala a fost în favoarea Biancăi. A fost un meci frumos şi mă bucur de rezultat”, spune cu fair-play Alesia Sferlea.
Alesia este o jucătoare extrem de expansivă pe teren, un contrast puternic cu liniştea pe care o caută înainte de meciuri: „La antrenament mă focusez doar pe antrenament, dar aici pentru a-mi da un vibe şi a mă încuraja, strig. Altfel nu pot juca. Înainte de meciurile importante, mă pun într-un colţ şi îmi pun căştile în urechi, ascultând muzică. Acest lucru mă relaxează”.
Ea s-a apucat de tenis de masă la doar 5 ani şi jumătate, datorită tatălui ei: „El mi-a pus şi prima dată paleta în mână. L-am învins după câtva timp, după ce am început să progresez şi să prind nişte experienţă”. După liceu, Alesia va urma Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, dorindu-şi să devină antrenoare pentru copii, dar marele ei vis rămâne cel de sub tricolor: „Desigur, visez să ajung să fiu medaliată la Campionatele Mondiale şi Europene de seniori şi dacă aş putea să ajung la Jocurile Olimpice, aş fi foarte mândră de mine”.
Robert Podar: Puştiul care a plecat de la Bistriţa la Bucureşti la 15 ani pentru un vis
La masculin, marea surpriză a probei de simplu a fost Robert Podar, jucătorul legitimat la Rapid Bucureşti, care a reuşit să îl învingă în finală pe principalul favorit al turneului. Elev în clasa a XI-a, Robert ştie foarte bine ce înseamnă sacrificiul total în numele pasiunii.
„Este un sentiment frumos. Mă bucur foarte mult pentru rezultatul de astăzi. Cu siguranţă este un rezultat foarte bun pentru mine şi pentru palmaresul meu. A fost un meci foarte greu împotriva principalului favorit. Bineînţeles, este un jucător foarte valoros. Mă bucur că am putut să mă impun astăzi. Am intrat la masă cu gândul că este o finală şi trebuie să fie abordată ca atare. Am dat tot ce am putut şi eu zic că a ieşit destul de bine”, declară Robert Podar.
Fiu de antrenor, Robert a primit paleta în mână la vârsta de 8 ani: „Tatăl meu este antrenor. El mi-a pus paleta în mână la vârsta aceea. Am avut şi eu o dorinţă înspre tenis de masă. Adică nu a fost doar el. El doar mi-a deschis uşa şi eu am intrat. L-am învins prima oară la vârsta de 15 ani. A fost ciudat. Credeam că va dura mai mult până să reuşesc acest lucru”, povesteşte, cu mândrie, Robert.
Tot la 15 ani a venit şi propunerea de la Rapid, urmată de decizia grea de a pleca de acasă, de la Bistriţa, la Bucureşti: „M-am simţit apreciat şi chiar le mulţumesc pentru oportunitatea asta... Vreau să cred că pentru mine a fost mai uşor decât ar fi trebuit să fie. Mi-am lăsat prietenii, pe mama şi absolut tot ce aveam acolo, la Bistriţa. Dar aveam un vis şi eram dispus să fac orice pentru el. Îmi simt chemarea în tenis de masă foarte mult. Şi cu siguranţă voi continua pe acest drum. Antrenor? Da. La un moment dat. Cred că ar fi frumos să lucrez şi cu tata, dar vedem ce rezervă viitorul”.
Robert Istrate: Trei medalii de aur şi superstiţia dulce de la micul dejun
Deşi a pierdut finala de simplu în faţa partenerului său de la dublu, Robert Istrate (principalul favorit) a oferit o dovadă uriaşă de maturitate şi sportivitate. Bilanţul lui final este impresionant: trei medalii de aur şi una de argint.
„Sunt deopotrivă foarte bucuros, aş putea spune, având în vedere rezultatele obţinute aici. Am fost favoritul 1 la 3 probe din 4 şi iată că mă întorc cu 3 medalii de aur şi un argint. O finală pe care cred că el merita să o câştige. Îl felicit pentru jocul prestat astăzi. Au fost 5-6 zile foarte dificile de stat foarte mult în sală, foarte obositoare, cu foarte multe meciuri la toate probele. Şi de asta pot spune că sunt foarte mulţumit de mine”, declară Robert Istrate.
Dintre toate medaliile, una are o însemnătate aparte: „Cea de la individual este foarte importantă, ştim cu toţii că simplul e proba adevărului. Însă am reuşit cu Bianca Mei-Roşu la mixt să ne apărăm titlurile de anul trecut şi de acum 2 ani, deci cred că aceea m-a bucurat cel mai mult, îmi doream foarte mult să reuşim să-l apărăm, mai ales că este ultimul an pentru Bianca la juniori şi aş fi vrut să încheie junioratul cu un titlu la dublu mixt la naţionale”.
Pe culoarele Polivalentei, Robert a atras atenţia deoarece se plimba mereu cu un troller după el. Tânărul a explicat, amuzat, misterul: „Este trollerul meu cu care vin la sală, mai ales că a fost destul de cald aici, am transpirat foarte mult, deci ştiam că voi avea nevoie de multe tricouri de schimb, de băuturi izotonice, mai multă apă, am desigur husa de paletă... am avut două prosoape de data aceasta. Şi mascotele mele norocoase, pe care le am mereu la orice ghiozdan sau troller”.
Întrebat despre micul dejun dinaintea finalelor, Robert a dezvăluit un detaliu savuros din rutina sa: „Astăzi am mâncat omletă dimineaţă, ieri, spre exemplu, am mâncat cereale cu lapte. Cred că mă simt mai bine după cereale cu lapte, pentru că dulcele îmi place mai mult, deci aş spune că cerealele cu lapte sunt preferatele mele. Îmi dau aşa o stare de bine”.
Pentru aceşti patru tineri remarcabili, duminica a fost singura zi de relaxare. De luni, antrenamentele se reiau în forţă. Îi aşteaptă Campionatele Europene U19 sau U21, unde vor lăsa din nou în urmă oboseala, examenele şi dorul de casă pentru a juca, cu paleta în mână, sub culorile României.
Afla mai multe despre: tenis de masa romania, campionat national tenis de masa
