You are here:

Bourceanu vorbeşte despre dificultăţile din fotbalul românesc. Fostul mijlocaş de la FCSB spune că în România preparatorii fizici sunt o problemă

Bourceanu vorbeşte despre dificultăţile din fotbalul românesc. Fostul mijlocaş de la FCSB spune că în România preparatorii fizici sunt o problemă

Fotbal intern

Comentarii

Bouceanu a vorbit despre dificultăţile din fotbalul românesc şi despre problemele cu preparatorii fizici din România. Fostul mijlocaş de la FCSB a dat un exemplu din Premier League.

Alexandru Bourceanu a discutat depre o dificultate pe care echipele din campionatele din România le au de ani buni şi încă nu pare că va apărea o schimbare.

Fostul internaţional român consideră că există o problemă majoră la capitotlul preparatorilor fizici cu care fotbaliştii se confruntă la echipele noastre de club.

Bourceanu vorbeşte despre dificultăţile din fotbalul românesc

Pentru cei de la Look Sport, Bourceanu a vorbit din propria experienţă despre faptul că ar fi putut avea o carieră de fotbalist mult mai bună şi mai de durată, dacă nu s-ar mai fi accidentat atât de des, din cauza modului în care aceştia fac prepararea fizică şi din cauza faptului că fotbaliştii sunt forţaţi să revină după accidentări.

"Nu am fost niciodată mulţumit. Sigur că mi-am dorit mai mult. Unii ar spune că mi-am atins limita, eu spun că nu, din varii motive. Unul a fost reprezentat de accidentări, care n-au ţinut de mine. Au fost accidentări ciudate, la două dintre ele mi-am prins piciorul în pământ şi am stat un an şi jumătate. Lipsa de continuitate pe care mi-a dat-o istoricul accidentărilor şi felul în care ar trebuit să mă antrenez după accidentări. Cu cunoştinţele de acum îmi dau seama că am făcut lucruri pe care nu trebuia să le fac.

Când vii după o accidentare sau o perioadă de inactivitate la nivelul altor jucători top fitness, nu-i poţi aplica acelaşi nivel celui care revine ca celui care e top. Eu trebuia să mă antrenez mai puţin la nivel de fitness. Stimulul pe care-l aplicau asupra mea era mai mare decât cel aplicat celor top fit. Eram mereu obosit, performanţa era slabă. Pentru că performanţa era slabă se presupunea că sunt nepregătit, apoi făceam şi mai multe antrenamente. Ce se întâmpla? Reaccidentare!

Asta se întâmplă în fiecare zi. Dacă un jucător vine după accidentare i se spune <<OK, cinci antrenamente cu echipa şi încă două separat>>. Cei pregătiţi se antrenează de cinci ori, tu te antrenezi de şapte ori. Asta nu face decât să te expună riscului de a te reaccidenta. Vei fi mai obosit şi, cu un nivel de fitness scăzut, te compari cu cei cu un nivel ridicat. Cum le poţi face faţă? Cum poţi fi pregătit? La momentul respectiv nu ştiam, am aflat între timp, după ce am făcut nişte cursuri.

Percepţia lumii e că jucătorul e nepregătit, că nu vrea. La prima accidentare îmi reproşez mie că nu am reuşit să mă ridic, viaţa extrasportivă nu era la cel mai înalt nivel. Nu am fost la fel, pentru că eram în circul ăsta vicios: mă antrenam mult, eram obosit. Deja eram la 30 de ani, nu puteam să mă antrenez ca la 18-19-22 de ani. Nereuşind să mă ridic la nivelul echipei, m-am demoralizat. Mă gândeam de mai multe ori să mă las de fotbal, dar erau flash-uri. Aveam o zi, două, apoi reuşeam să revin, mai trăgeam o perioadă. E clar că nu a greşit un singur om, că principalul vinovat sunt eu pentru că nu am reuşit!"
, a decarat Bourceanu.

Fostul mijlocaş de la FCSB spune că în România preparatorii fizici sunt o problemă

Alexandru Bourceanu a venit şi cu un exemplu din afara ţării noastre. El a vorbit despre jucătorul lui Wolves din Premier League, Adama Traore, dar şi despre momentul în care spaniolul a fost pus la punct de către Joao Cancelo, fundaşul lui Manchester City.

"E o problemă şi cu preparatorii fizici. Separăm pregătirea de fotbalul în sine. Facem lucruri fără context - minge, coechipier, adversar. În momentul în care ne antrenăm şi facem fitness fără context, facem fitness de bază. Apoi sperăm că ceea ce am făcut în afara contextului să punem în context. Aseară am văzut cel mai bun exemplu.

OK, facem forţă, o dezvoltăm. Unde folosim cel mai mult forţa? În dueluri! Sigur, fiecare sprint are o componentă de forţă, dar nu cea pe care o vedem noi. Am văzut aseară Man. City cu Wolves cu Adama Traore, probabil unul dintre cei mai puternici jucători din lume. Cancelo câştigă trei dueluri unul după altul, deşi, ca forţă, e mult sub. De ce? Pentru că duelurile trebuie puse în context.

Cred că, dacă noi dorim să facem forţă, pe care cel mai mult o vedem în duel, trebuie să antrenăm duelurile. Pentru ca jucătorii să înveţe să câştige duelurile cu armele lor. Eu la 18 ani nu puteam să mă transform în Didier Drogba din punct de vedere al forţei, era imposibil. Am o idee din fiecare zonă a antrenamentului sportiv. Trebuie să văd cum pot antrena comunicarea dintre jucători, cum să ia decizii şi la nivel de tehnică să văd cum îi pot ajuta să ia cele mai bune decizii. Eu nu pot să iau decizii în locul lor", a mai spus fostul mijlocaş de la FCSB.

Video mai jos, cu faza dintre Adama Traore şi Joao Cancelo.

 

Afla mai multe despre: bourceanu 

viewscnt
Articole similare