You are here:

De la arsuri pe 63% din corp la Maratonul de la Sevilla şi escaladarea Elbrusului. Extraordinara poveste a lui Alvaro Trigo

De la arsuri pe 63% din corp la Maratonul de la Sevilla şi escaladarea Elbrusului. Extraordinara poveste a lui Alvaro Trigo

Diverse

Comentarii

Alvaro Trigo a suferit arsuri pe 63% din suprafaţa corpului în urma unui incendiu produs în februarie 2018. A petrecut zece zile în comă şi aproape patru luni internat. La 17 februarie 2019, la mai puţin de un an de la accident, a încheiat Maratonul de la Sevilla.

Alvaro Trigo a supravieţuit unui incendiu produs la 2 februarie 2018, în Andujar, provincia Jaen, Andaluzia. Spaniolul avea 23 de ani şi se afla la casa bunicii sale. După ce a aprins şemineul, un canapea din sufragerie a luat foc. Trigo a încercat să stingă flăcările, a căzut şi i s-au aprins hainele.

„Am încercat să-l sting şi am căzut peste foc. Mi s-au aprins hainele şi m-am ars”, a declarat Trigo pentru Marca. El a reuşit să părăsească locuinţa pe cont propriu şi a alergat aproximativ 800 de metri până la casa unchilor săi, aflată pe aceeaşi proprietate. De acolo, rudele au chemat ambulanţa şi pompierii.

Tânărul a fost transportat iniţial la Andujar, unde a ajuns deshidratat. Apoi a fost dus cu elicopterul la Spitalul Universitar Virgen del Rocio din Sevilla. Acolo a fost internat în Unitatea de Mari Arşi. Medicii au stabilit că arsurile afectaseră 63% din suprafaţa corpului.

Diagnostic şi prognostic

Leziunile au inclus ambele braţe, spatele, de la gât până la talie, şi picioarele, de la glezne până deasupra genunchilor. Arsurile care depăşesc 50% din suprafaţa corpului sunt considerate critice.

Trigo a fost internat în stare gravă, cu afectări la nivel renal, respirator şi cardiac. A fost intubat şi pus în comă indusă. A rămas în comă timp de zece zile. Medicii i-au comunicat familiei că şansele de supravieţuire se situau între 10% şi 20%.

„Medicii le-au spus părinţilor mei că şansele de supravieţuire erau minime, între 10% şi 20%”, a declarat Trigo. Doctoriţa Purificacion Gacto, directoarea Unităţii de Mari Arşi şi Chirurgie Plastică de la Spitalul Virgen del Rocio, a explicat că pacienţii cu arsuri extinse au o mortalitate ridicată.

„A venit intubat. Avea modificări severe, nu doar la nivelul pielii, ci şi la nivel renal. Avea nevoie de suport respirator şi cardiac. Cu toată suprafaţa corporală arsă, diagnosticul era foarte grav. Acest tip de pacienţi are o mortalitate ridicată”, a declarat Gacto pentru Marca.

Internarea şi operaţiile

După trezirea din comă, Trigo a descris o perioadă de durere intensă şi teamă. A fost mutat din terapie intensivă în Unitatea de Mari Arşi, unde a rămas aproximativ trei luni într-o cameră de sticlă, în izolare. Măsura era menită să reducă riscul de infecţii, întrucât pielea afectată nu mai asigura protecţia necesară împotriva bacteriilor.

„Un pacient ars este ca şi cum ar fi dezbrăcat, dar dezbrăcat cu adevărat, pentru că pielea are o importanţă fundamentală în protecţia împotriva bacteriilor”, a explicat doctoriţa Gacto.

Trigo a fost supus la 13 intervenţii chirurgicale. Medicii au folosit iniţial piele de la donatori, însă organismul său a respins grefele. Ulterior, a primit piele cultivată în laborator. Procedura a presupus prelevarea unui fragment de piele, multiplicarea acestuia în laborator şi aplicarea rezultatului pe zonele afectate.

„La început îmi puneau piele de la un mort, pe care apoi o îndepărtau, pentru că organismul meu o respingea. La Virgen del Rocío începea atunci un tratament experimental şi eu eram pacientul principal pentru el. Era vorba de piele cultivată. Îmi luau o bucată, o duceau în laborator, o replicau şi mi-o puneau la loc. Şi a funcţionat”, a declarat Trigo.

Doctoriţa Gacto a explicat că fiecare intervenţie reprezenta un risc. „Familiilor le explicăm procedura ca pe o cursă cu obstacole. Fiecare operaţie este un obstacol care trebuie trecut. De obicei, primele sunt trecute bine, dar după una sau două luni pacientul nu mai are rezervele necesare pentru a face faţă operaţiilor. Atunci apar momentele cele mai critice”, a spus ea.

Reînvăţarea mersului

Trigo a petrecut aproape patru luni în spital. A primit externarea pe 25 mai 2018. În momentul externării, cântărea 59 de kilograme, faţă de 85 de kilograme în ziua accidentului. Nu mai putea merge normal şi avea nevoie de sprijin pentru deplasare.

„Primul lucru la care mă gândeam era că nu mai ştiu să merg şi că o să-mi coste viaţa. Mă durea foarte mult, mă ridicau şi, pentru că fusesem atât timp în pat, aveam ameţeală. Nu aveam forţă nicăieri şi mergeam sprijinit de un cadru”, a declarat Trigo.

El a explicat că imobilizarea prelungită a afectat echilibrul, orientarea în spaţiu şi capacitatea de a face paşi. Recuperarea a inclus exerciţii de reeducare motorie. În prima zi, a reuşit să parcurgă aproximativ doi paşi pe oră.

„Mi-a trecut factura. Mă durea totul îngrozitor, pielea îmi sângera foarte mult. Adevărul este că am suferit mai mult decât ar fi trebuit, dar pentru mine a meritat”, a spus Trigo.

După externare, a continuat tratamentele la spital. Pielea cicatricială se contracta, ceea ce limita mişcarea articulaţiilor. Trigo a explicat că, în lunile următoare, a trebuit să lucreze pentru a extinde pielea din zonele afectate, chiar dacă procesul provoca durere şi sângerări.

„Când te arzi, chiar dacă ţi se grefează piele, ceea ce creşte este o cicatrice. Cicatricile se retractează, adică bucăţile devin mai mici şi începi să te încovoiai. Nu poţi merge bine, nu îţi poţi întinde bine braţele. Timp de un an şi jumătate trebuie să rupi pielea din toate articulaţiile, care sângerează şi doare foarte mult, pentru ca ea să se regenereze şi să nu rămână retractată”, a explicat el.

Obiectivul maratonului

Ideea de a participa la Maratonul de la Sevilla a apărut imediat după trezirea din comă. Părinţii săi i-au spus că medicii considerau posibil ca el să poată alerga proba în termen de un an. Trigo a explicat ulterior că mesajul era menit să-l ajute să accepte gravitatea situaţiei.

„Când m-am trezit din comă, mi-am văzut părinţii şi mi-au spus că sunt bine, că mi-au spus doctorii că, într-un an, aş putea alerga Maratonul de la Sevilla. Evident că era o minciună, pentru că singurul lucru pe care li-l spuneau era că eram foarte, foarte grav”, a declarat Trigo.

Tatăl său, Angel Trigo, a participat la Maratonul de la Sevilla din 2018, desfăşurat pe 25 februarie. A încheiat proba în 3 ore, 41 de minute şi 26 de secunde. La final, a mers la spital şi i-a dăruit fiului său medalia.

„Când am terminat, am mers la spital. Alvaro era atunci bandajat de la cap până la picioare. Nu-ţi poţi imagina cât de ars era. I-am dat medalia şi i-am spus că a fost în onoarea lui şi că, anul viitor, o să o alergăm împreună”, a declarat Angel Trigo.

Pregătirea pentru cursă

Trigo a început pregătirea pentru maraton în toamna anului 2018. În primele luni după externare, mergea greu şi se oprea la fiecare cinci paşi. Abia în septembrie sau octombrie a reuşit să meargă într-un mod mai apropiat de normal.

Pentru a se antrena, a folosit banda de alergare din centrul de recuperare şi sala de sport. Nu a alergat în aer liber, din cauza sensibilităţii pielii la soare. Antrenamentele au provocat sângerări şi dureri. Trigo a declarat că, după sesiuni, se simţea adesea rău şi mergea direct la pat.

„Forţam corpul peste ceea ce ar fi trebuit”, a spus el. În ciuda dificultăţilor, a continuat pregătirea. Înainte de cursă, a reuşit să parcurgă o antrenament de aproximativ 20 de kilometri, în mai mult de două ore.

Trigo a explicat că maratonul i-a oferit un obiectiv concret şi o modalitate de a controla percepţia celor din jur asupra stării sale. „Nu voiam ca oamenii să mă vadă şi să se gândească: «Săracul, uită-te cum a rămas». Atunci mi-am amintit de maraton şi mi-am spus: «Dacă îl alerg, mai întâi am un obiectiv, care mă entuziasma, şi, în plus, reuşesc să mă vadă ca pe cineva normal»”, a declarat el.

Maratonul de la Sevilla

Maratonul de la Sevilla din 2019 a avut loc pe 17 februarie. Trigo a participat alături de tatăl său. Ambii au purtat tricouri negre cu inscripţia „Made of fire”. Startul a fost dat la ora 8.30, de pe Paseo de las Delicias.

Trigo a declarat că a intenţionat să termine proba, indiferent de dificultăţi. „Trebuie să o termin, orice s-ar întâmpla”, i-a spus el tatălui său înainte de start. Angel Trigo a declarat că avea îndoieli cu privire la capacitatea fiului său de a încheia cursa, întrucât acesta mai avea răni deschise.

În timpul probei, pielea lui Trigo a sângerat din cauza frecării hainelor. El a descris cursa ca fiind dificilă şi a spus că a vrut să se oprească de mai multe ori. Prezenţa tatălui său a fost un factor de sprijin.

„Mă simţeam foarte rău. Am vrut să mă opresc de 27.000 de ori. Eram acoperit complet şi hainele îmi frecau pielea, care sângera. În plus, nu aveam încă condiţia fizică necesară. Oricât m-aş fi antrenat, cu doar un an în urmă eram în comă. Mi-a fost de mare ajutor că am alergat cu tatăl meu. Când ezitam, el mă trăgea după el”, a declarat Alvaro Trigo.

Angel Trigo a explicat că l-a încurajat pe fiul său în momentele de slăbiciune. „Îi spuneam că poate, că nu se întâmplă nimic dacă merg puţin mai încet, că eram aproape de finish şi că va reuşi. Că va da o imagine tuturor că se poate ieşi dintr-o situaţie atât de complicată precum cea prin care trecuse”, a spus tatăl.

Alvaro Trigo a încheiat maratonul în 3 ore, 59 de minute şi 19 secunde. S-a clasat pe locul 5.618 la general şi pe locul 5.188 la masculin. Tatăl său a înregistrat 3 ore, 59 de minute şi 18 secunde, ocupând locul 5.617. Ambii au alergat, în medie, cu 5 minute şi 40 de secunde pe kilometru.

Medalia dusă la spital

După sosire, Trigo nu a rămas la linia de sosire. A mers direct la Spitalul Virgen del Rocio pentru a duce medalia primită la maraton. Medalia a rămas în biroul Unităţii de Mari Arşi.

„Imediat după ce am terminat, nici măcar nu ne-am schimbat, pentru că Alvaro voia să meargă la spital”, a declarat Angel Trigo. „Da, imediat după cursă am mers să duc medalia pe care mi-au dat-o la maraton şi ea este şi acum acolo”, a spus Alvaro.

Doctoriţa Gacto a descris finalizarea maratonului ca un rezultat excepţional. „Că a terminat acel maraton este ceva eroic. Este, fără îndoială, un lucru excepţional”, a declarat ea. Între timp, medalia a devenit un simbol de speranţă pentru pacienţii din unitate.

Provocări ulterioare

După maraton, Alvaro Trigo a continuat să participe la probe sportive şi la iniţiative caritabile. La două luni după Sevilla, pe 27 aprilie 2019, a participat la Ironman 70.3 Marbella. A încheiat proba în 7 ore, 4 minute şi 3 secunde, după 1,9 kilometri înot, 90 de kilometri de ciclism şi 21,1 kilometri de alergare.

În august 2019, a înotat 18 kilometri între Cala Saona, în Formentera, şi plaja ses Salines, în Ibiza. Traversarea a durat mai mult de şapte ore şi a fost organizată în sprijinul asociaţiei Formacion Senegal. În august 2020, a înotat 10 kilometri între Insulele Cies şi Baiona, cu picioarele legate.

În mai 2021, Trigo a alergat 110 kilometri de la Ubrique până la stadionul Benito Villamarin din Sevilla. Proba a fost organizată pentru a strânge fonduri pentru protezele necesare lui Dani Gomez, un tânăr care suferise arsuri severe în urma unui incendiu. Campania a strâns aproximativ 90.000 de euro.

Trigo a mai urcat pe Kilimanjaro, în 2022, şi Mont Blanc, în 2023. În 2023, a traversat înot Strâmtoarea Gibraltar, parcurgând 14 kilometri. În 2026, a alergat 100 de kilometri între Apeductul din Segovia şi Spitalul Nino Jesus din Madrid, pentru a strânge fonduri pentru Fundaţia Aladina, care sprijină lupta împotriva cancerului infantil. În iunie 2026, a urcat pe Elbrus, vârful cu altitudinea de 5.642 de metri.

Rolul sportului în recuperare

Trigo a explicat că, după maraton, a căutat noi obiective pentru a da un sens experienţei prin care trecuse. „Când am terminat maratonul, mi s-a terminat obiectivul. Şi atunci mă întrebam: «Cum îmi reiau viaţa?». Nu poţi pretinde că nu s-a întâmplat nimic, pentru că s-a întâmplat. Aveam nevoie să găsesc un sens pentru motivul pentru care sunt încă în viaţă”, a declarat el.

El a explicat că sportul i-a permis să se confrunte cu limitele corpului şi ale minţii. „Nu ştiu de ce mi-a venit să particip la probe de ultramaraton. Poate din cauza limitei corpului şi a minţii, din cauza a tot ce am trecut în urma accidentului”, a spus Trigo.

Doctoriţa Gacto a explicat că experienţa lui Trigo a fost folosită pentru a motiva alţi pacienţi din unitate. „Mulţi dintre pacienţii care au trecut prin Unitatea de Mari Arşi sunt într-un grup de WhatsApp. Întrebăm unii pacienţi dacă ar dori să vorbească cu cineva care a trecut prin aceeaşi situaţie. Îi ajută foarte mult să vadă, de exemplu, că o persoană precum Alvaro este acum dedicată sportului şi participă la toate aceste provocări. Pentru un tânăr care crede că nu va mai putea merge normal în viaţă, este foarte motivant”, a declarat ea.

Datele principale

Incendiul s-a produs pe 2 februarie 2018. Alvaro Trigo avea 23 de ani. Arsurile au afectat 63% din suprafaţa corpului. A fost internat la Spitalul Universitar Virgen del Rocio din Sevilla, unde a petrecut aproape patru luni. A fost pus în comă indusă timp de zece zile. Medicii i-au comunicat familiei şanse de supravieţuire între 10% şi 20%.

Trigo a fost supus la 13 operaţii. A primit externarea pe 25 mai 2018. Maratonul de la Sevilla a avut loc pe 17 februarie 2019. Trigo a încheiat proba în 3 ore, 59 de minute şi 19 secunde. A participat alături de tatăl său, Angel Trigo. După cursă, a dus medalia la spitalul unde fusese tratat.

Afla mai multe despre: alvaro trigo 

viewscnt
Articole similare