Sunt mulţi ani de presă sportivă în spate, dintre care, mai bine de şase dintre ei trăiţi în echipa Dolce Sport. Dar hai să vă spun ceea ce nu ştiţi pe lângă ceea ce se vede atunci când, întâmplător sau nu, daţi peste mine butonând telecomanda televizorului. Cât de simpatic vă sunt, nu vă întreb.
Un nou weekend... Da, da, ştiu că majoritatea care citiţi aceste rânduri oftaţi că aproape s-a dus şi că începe o nouă săptămână de muncă. Eu incă zâmbesc. Viaţa mea de reporter mi-a luat oftatul ăsta şi mi l-a înlocuit cu pasiunea pentru fotbal, un fotbal care trăieşte 7 zile din 7, mai ales în weekend.
Scriu aceste rânduri la ora 16.00 în camera unui hotel din Târgu Mureş, cu patru ore şi jumătate înainte de startul meciului dintre ASA şi Steaua, ultima cazată şi ea în acelaşi loc. Am avut suficient timp la dispoziţie pe drumul de la Mediaş (o să înţelegeţi ce am căutat şi acolo), încât acest meci să nu mai aibă nicio necunoscută (nu mi-a prea plăcut matematica, sincer). Statistica celor două echipe, înfruntările directe, absenţii, problemele financiare de la ASA, problemele inconstanţei din joc ale Stelei... Şi nu vă aşteptaţi să vă divulg sursele jurnalistice!
Totul stă bine scris pe o hârtie pe care o voi păstra până după finalul ultimului interviu. Tot acolo, de la marginea terenului unde voi sta lângă colegul meu cameraman în timpul meciului, îmi voi nota şi fazele importante. Vor fi "gloanţele" mele transformate în întrebări la final pentru Reghecampf, Alexa şi jucătorii care se vor evidenţia după celor 90 de minute. Cei mai buni îşi vor câştiga dreptul în lumina reflectoarelor şi după ce nocturna se va stinge. Încă nu aţi înţeles cum am ajuns aici, ştiu. Nu m-am teleportat, deşi sincer să vă spun de abia aştept ca tehnologia să inventeze maşinăria asta!
Poate asta este partea cea mai delicată, drumul la destinaţie parcurs de multe ori în sute de kilometri zilnic. Dar unde e pasiune, ce nu înduri?... Sunt plecat de acasă de 30 de ore. Fix de sâmbătă dimineaţă. Mi-am şlefuit talentul de a-mi face bagajul în jumătate de oră pe ceas. Aia am luat, şi aia e, mai am aia... Perfect, fermoarul tras! În televiziune cu mine, la" baza"! Ieri la 10 dimineaţă am plecat din Bucureşti alături de colegii mei. Prima oprire a fost la vreo 350 de kilometri. Da, la Mediaş, acolo unde Gaz Metan a fost gazda întâlnirii cu oltenii din Craiova. Pe acelaşi tipar, drumul mi-a oferit timpul necesar să ştiu tot despre ce însemna acel meci.
A fost frig, iar dacă ar fi să urăsc ceva, e iarnă! Însă un meci bun, văzut de pe marginea terenului, aşa cum a fost acesta, parcă au alergat secundele de pe ceas. 2-2 la final. Pregătit cu toate notiţele, i-am aşteptat cu întrebările mele pe Mulţescu, Pustai, Ivan (proaspăt reconvocat la echipa naţională, chiar merita!) şi golgeterul surpriză din Liga I, Llullaku. Ei au fost oamenii din linia I.
La fel cum şi eu am oamenii din linia I la Dolce Sport. Colegii fără de care o transmisie reuşită nu ar exista. Producătorul în cască mă anunţa: "Mai sunt patru minute... atenţie, eşti!". Aveam conexiunea cu studioul care tocmai incepea emisiunea de după meci. De aici, poate aţi văzut şi voi... Eu oricum vă aştept şi diseară cu prilejul meciului ASA-Steaua. Chiar simt că va fi interesant.... La fel cum este şi viaţa mea de reporter. Eu nu am timp să mă plictisesc... Voi?! A, da ştiu, mâine începe o nouă săptămănă, a mea de abia s-a sfârşit. Va fi luni, prima zi de weekend pentru mine, vorba aia. Mă voi întoarce spre casă. De marţi îmi reiau şi eu aceeaşi viaţă de reporter! Tare, nu? Vă salut!
- Aplicaţia Orange Sport este gratuită şi poate fi descărcată din Google Play şi App Store.
- Vrei să vezi cele mai tari competiții sportive, oriunde ai fi? Ia-ți oferta Orange Love pentru fibră și TV.
