Euroleague merge spre modelul de francize şi pregăteşte o extindere istorică

Euroleague a prezentat un plan de afaceri pe zece ani prin care va distribui 3,4 miliarde de euro echipelor participante, va transforma licenţele în francize şi va continua extinderea competiţiei, în timp ce negocierile cu NBA rămân deschise.

Euroleague va distribui 3,4 miliarde de euro echipelor în următorul deceniu

Euroleague a făcut public planul său de afaceri pentru următorii zece ani, un document aprobat de cei 13 proprietari ai competiţiei în cadrul Adunării Generale de la Lacul Como. Potrivit sursei, competiţia va distribui 3,4 miliarde de euro cluburilor participante în acest interval, va urmări venituri comerciale de 648 de milioane de euro în al zecelea an şi estimează că valoarea combinată a ligii şi a echipelor va ajunge la 13 miliarde de euro.

Planul se bazează pe trei direcţii principale: creşterea veniturilor comerciale, distribuirea mai amplă a resurselor către cluburi şi crearea de oportunităţi de investiţii şi extindere. Din totalul de 3,4 miliarde de euro, 2,2 miliarde ar proveni din venituri, iar 1,2 miliarde din taxele de franciză plătite de noii membri care vor intra în competiţie.

Euroleague explică că obiectivul planului este creşterea semnificativă a veniturilor comerciale şi a sumelor distribuite cluburilor, generând în acelaşi timp noi oportunităţi de investiţii şi extindere. Organizaţia consideră că această strategie ar consolida stabilitatea financiară a competiţiei pe termen lung.

Distribuţia de 2,2 miliarde de euro către cluburi reprezintă partea din venituri pe care Euroleague intenţionează să o împartă în decurs de zece ani. Liga subliniază că această ţintă se sprijină pe evoluţia din deceniul anterior, în care veniturile comerciale ale competiţiei au crescut de cinci ori.

O a doua sursă importantă de bani va veni din taxele de intrare ale noilor francize. Euroleague are două ferestre de extindere planificate, în 2027 şi 2031, şi susţine că a primit până la 15 oferte obligatorii, cu o valoare totală de 1,2 miliarde de euro, din partea echipelor care doresc să intre în competiţie.

Aceste sume s-ar adăuga veniturilor comerciale distribuite cluburilor existente. Potrivit planului, ele ar creşte resursele economice disponibile în întreaga ligă şi ar susţine modelul de afaceri al echipelor participante.

Transformarea echipelor în francize este un element central al strategiei. Euroleague estimează că acest proces ar putea creşte cu 25% valoarea competiţiei. La finalul orizontului de zece ani, valoarea combinată a cluburilor cu licenţă ar putea ajunge la 5,4 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât valoarea actuală.

În paralel, valoarea ligii ar putea ajunge la 7,98 miliarde de euro, echivalentul a 5,7 ori evaluarea estimată în prezent. Euroleague afirmă că intenţionează să consolideze fundamentul financiar al cluburilor şi să sprijine dezvoltarea unor modele de afaceri durabile în întreaga competiţie.

Reorganizarea spre un sistem de francize

Adunarea Generală desfăşurată la Lacul Como a decis ca Euroleague să continue procesul de transformare a licenţelor de tip A în francize. Decizia îi priveşte pe cei 13 acţionari ai competiţiei: Anadolu Efes, Baskonia, CSKA Moscova, Armani Milano, Barcelona, Bayern München, Fenerbahçe, ASVEL Villeurbanne, Maccabi Tel Aviv, Olympiacos, Panathinaikos, Real Madrid şi Žalgiris Kaunas.

Prin acest model, cluburile nu ar mai deţine doar licenţe sportive sau administrative, ci ar deveni francizate ale competiţiei. Schimbarea ar consolida poziţia proprietarilor actuali şi ar crea un cadru mai predictibil pentru investiţii, venituri şi guvernanţă.

Proprietarii au încredinţat Consiliului de Administraţie continuarea evaluării extinderii şi prezentarea unei recomandări finale pentru aprobare în săptămânile următoare. Decizia confirmă că Euroleague nu a renunţat la proiectul de creştere a numărului de francize, în ciuda complexităţii negocierilor.

Până la opt noi locuri şi 13 candidaturi

Înainte de decizia privind planul financiar, Euroleague a discutat la Lacul Como extinderea competiţiei. Cei 13 acţionari au analizat până la opt noi locuri de franciză, care ar putea fi acordate unui grup de 13 candidate. Ofertele garantate prezentate de aspiranţi depăşesc, în total, 900 de milioane de euro.

Candidaturile care au trecut de prima etapă includ Valencia Basket, Virtus Bologna, Paris Basketball, Hapoel Tel Aviv, Steaua Roşie, Partizan, PAOK, Napoli, Dubai Basketball, London Lions şi Maxima Roma. Ulterior, Aris Salonic şi Hapoel Ierusalim au prezentat, de asemenea, oferte obligatorii.

Euroleague a declarat că decizia nu se va baza exclusiv pe criterii financiare. Organizaţia evaluează sustenabilitatea pe termen lung a candidaturilor, printr-o a doua auditare menită să verifice realismul ofertelor şi riscurile asociate fiecărui proiect.

Printre criteriile luate în calcul se numără performanţa sportivă, structura de proprietate, resursele disponibile, garanţiile de stabilitate, solvabilitatea reală, reputaţia, credibilitatea instituţională, imaginea, potenţialul pieţei, baza de suporteri, impactul mediatic şi taxa de franciză.

Partizan şi Steaua Roşie sunt prezentate drept două dintre candidaturile cu şanse mari, întrucât reprezintă piaţa din Belgrad, au o bază largă de suporteri şi beneficiază de licenţe garantate până în sezonul 2027-2028. Valencia Basket are, la rândul său, un proiect economic consolidat, o arenă modernă, Roig Arena, şi o licenţă plurianuală până în 2027-2028.

Virtus Bologna beneficiază de tradiţie, dimensiunea pieţei şi o sală pe măsură, având totodată o licenţă până în 2027-2028. Paris Basketball este considerat atractiv pentru potenţialul comercial al capitalei franceze, în timp ce Dubai Basketball aduce capital, proiecţie internaţională şi o licenţă de cinci ani, valabilă până în 2029-2030.

Hapoel Tel Aviv are un argument sportiv important, după ce a câştigat Eurocup în sezonul 2024-2025 şi a promovat în Euroleague. Candidatura sa este însă influenţată de contextul geopolitic, echipa fiind nevoită să îşi dispute majoritatea meciurilor de acasă de la sezonul precedent la Sofia.

London Lions ar putea aduce Euroleague o piaţă importantă, dar proiectul sportiv este încă considerat mai puţin matur decât al cluburilor istorice. PAOK, Napoli şi Maxima Roma intră în competiţie pentru locuri limitate, în pieţe în care Euroleague trebuie să evalueze dacă există suficient spaţiu comercial şi sportiv.

Aris Salonic concurează direct cu PAOK pentru reprezentarea Greciei, în timp ce Hapoel Ierusalim porneşte, potrivit sursei, în spatele lui Hapoel Tel Aviv în cursa pentru un eventual loc de franciză.

Negocierile cu NBA rămân deschise

Pe agenda Adunării Generale s-a aflat şi oferta NBA de a forma o alianţă comună cu Euroleague. Proprietarii au decis să nu accepte oferta în forma propusă, dar au convenit să continue negocierile.

Decizia arată că Euroleague îşi păstrează autonomia strategică, dar nu închide complet uşa unei cooperări cu NBA. Discuţiile privind un eventual proiect comun rămân astfel un element important pentru viitorul baschetului european.

În acelaşi timp, extinderea şi transformarea în francize ar consolida poziţia Euroleaguei înaintea unor eventuale înţelegeri. Planul financiar pe zece ani, taxele de intrare ale noilor cluburi şi creşterea valorii competiţiei oferă ligii un argument suplimentar în negocierile cu liga nord-americană.

Ce înseamnă pentru cluburi

Pentru cluburile participante, planul anunţă o redistribuire amplă a resurselor. Cele 3,4 miliarde de euro ar putea reduce dependenţa multor echipe de bugetele proprietarilor sau de veniturile locale, oferind o bază financiară mai stabilă pentru transferuri, salarii, infrastructură şi dezvoltarea academiilor.

Totuşi, sumele nu sunt prezentate ca plăţi anuale egale pentru fiecare club. Ele reprezintă o proiecţie agregată pe zece ani, formată din venituri comerciale şi din taxele de franciză ale noilor membri. Modul exact de împărţire între echipe nu este detaliat în informaţiile publicate.

Pentru aspiranţi, intrarea în sistemul de francize presupune o investiţie majoră, dar ar asigura o prezenţă pe termen lung în cea mai importantă competiţie de cluburi din baschetul european. Pentru cluburile existente, extinderea ar putea aduce venituri suplimentare, dar şi o competiţie mai intensă pentru locurile din viitoarea structură a ligii.

Afla mai multe despre: euroliga, baschet, nba