You are here:

Şeful Rapidului a schimbat costumul de preşedinte şi s-a băgat la joc: "M-am simţit puţin ciudat, dar toate fac parte din mine"

Şeful Rapidului a schimbat costumul de preşedinte şi s-a băgat la joc: "M-am simţit puţin ciudat, dar toate fac parte din mine"galerie foto

Sporturi

Comentarii

A lăsat poarta pentru panou şi costumul de preşedinte pentru echipamentul de joc! Vlad Andronescu, fost portar de fotbal, la Rocar, şi baschetbalist care a jucat chiar împotriva legendarului Tony Parker, a revenit pe teren la antrenamentul fetelor de la Rapid. Mâine, baschetbalistele Rapidului joacă în FIBA EuroCup Women, cu UFAB Angers.

Sala Rapidului a avut zilele trecute un oaspete special. Nu un sponsor, nu un oficial, ci chiar preşedintele clubului - Vlad Andronescu (43 de ani) - care a lăsat hârtiile, telefoanele şi şedinţele şi a revenit acolo unde s-a simţit mereu acasă: pe terenul de baschet.

„A fost foarte frumos pe teren. E ceea ce mi-a plăcut întotdeauna şi cred că va rămâne pasiunea mea toată viaţa”, zâmbeşte el şi continua:”M-am simţit puţin ciudat, după atâta timp, dar sala, luminile, coşul, toate fac parte din mine”.

Şi-a pus din nou numărul 15, acelaşi pe care îl purta în anii în care baschetul era centrul universului său: „Când eram la juniori era un coleg mai mare care purta acest număr şi îmi plăcea stilul lui de joc. Aşa că am rămas cu el”.

Dragostea pentru baschet a început pe la 12 ani, la şcoala 190 din Bucureşti. „Un prieten al cărui tată fusese jucător de baschet m-a întrebat dacă nu vreau să încercăm şi noi un sport. Ne-am dus la sala şcolii şi acolo am început. Ca orice copil, făceam şi fotbal în faţa blocului, dar alt sport de performanţă nu am făcut”, îşi aminteşte Vlad Andronescu, conform Sportsnet.ro

A urmat liceul Spiru Haret — şi odată cu el, gloria micilor vedete liceene. „Era o perioadă extraordinară, cu competiţii între licee, Cupa Sprite, Cupa Orange. 5.000 de oameni la Polivalentă, se dădea la televizor… Atunci am dat şi primele autografe. Era o nebunie, dar frumoasă rău!”, explică fostul baschetablist.

La naţională a jucat contra lui Tony Parker

Cea mai puternică amintire din carieră îl duce direct într-o sală plină, la un meci contra Franţei, în preliminariile unui Campionat European: „Am jucat împotriva lui Tony Parker. Atunci ne-am dat seama ce înseamnă, de fapt, nivelul mare. A fost ceva special. Se simţea talentul lui în fiecare mişcare”. Acel moment a rămas o bornă. Un reper pentru ceea ce avea să urmeze mai târziu, în viaţa de manager.

Înainte de baschet, a fost portar la fotbal

Puţini ştiu însă că, înainte de a fi baschetbalist, Vlad Andronescu a fost… portar. „Am avut o experienţă scurtă la Rocar Bucureşti. Vreo şase luni, dar am fost portar. Îmi place să joc în poartă şi acum, cu prietenii. La baschet, dacă trebuie să salvez o minge, mă arunc după ea fără probleme”, râde el.

Poate de aceea are şi astăzi reflexul de a „opri mingea” la  timp — fie că e o problemă, o decizie sau un proiect. „Provocarea e foarte mare”, recunoaşte. „A fost un an greu, dar frumos. Încerc să îmi ating toate obiectivele, dar mai e mult de lucru. Îmi doresc să duc Rapidul acolo unde îi este locul — între cele mai bune cluburi din România şi, de ce nu, din Europa”, adaugă preşedintele clubului din Giuleşti.

Pentru el, sportul şi managementul se leagă natural, pentru că bachetul l-a învăţat să lucreze în echipă.

„Jocul de echipă dezvoltă abilităţi foarte bune. Faptul că am practicat sport m-a ajutat enorm — am învăţat să lucrez în echipă, să am ambiţie, să lupt pentru obiective. Presiunea dintr-un final de meci e similară cu cea dintr-o decizie importantă ca preşedinte. E acelaşi exerciţiu de concentrare”, recunoaşte preşedintele CS Rapid.

Când este întrebat ce simte când intră zilnic în birou şi vede emblema Rapidului, Vlad Andronescu răspunde fără ezitare: „Sigur nu e presiune. E emoţie şi bucurie. Să reprezinţi acest club, cel mai vechi dintre cele trei mari, e o experienţă unică”.

Iar dacă ar fi să aleagă între o şedinţă tensionată şi o şedinţă în vestiar după o înfrângere…răspunsul este simplu: „Cred că e mai greu ca antrenor, pentru că o înfrângere doare mai mult decât o şedinţă la club”.

Obiectivul lui Vlad Andronescu: un Rapid care creşte generaţii

Când vorbeşte despre viitor, vocea i se schimbă uşor: devine fermă: „Mi-aş dori ca peste patru ani să se vadă rezultatele sportive şi infrastructura pe care o construim. Rapid trebuie să devină unul dintre cei mai mari formatori de tineri sportivi români. De la rugby, handbal şi baschet, până la atletism, box, lupte sau scrimă — vrem să formăm generaţii întregi”.

Şi, poate, din când în când, preşedintele să mai coboare pe parchet. Doar ca să-şi amintească de ce a început totul.

 Galerie foto

Afla mai multe despre: vlad andronescubaschet rapid 

viewscnt
Articole similare