Viitorul sportului românesc, aprobat! Ce cuprinde Strategia Naţională pentru Sport şi care sunt sporturile prioritare: "Pe înţelesul tuturor, vom putea fi competitivi"

Strategia Naţională pentru Sport a fost aprobată de Guvernul României, prin Hotărâre de Guvern, a anunţat ministrul Sportului, Eduard Novak.

"Poate că nu vom ajunge niciodată în situaţia de a avea bugete similare unor ţări precum Australia, Marea Britanie, Franţa sau Statele Unite, însă cu un sistem decent, simplu, pe înţelesul tuturor, vom putea fi competitivi. Valoarea noastră principală o reprezintă talentul copiilor noştri. Pentru istoria sa în sportul mondial, România merită un sistem prin care să putem redeveni competitivi. Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Gheorghe Hagi, Iolanda Balaş, Lia Manoliu, Gabriela Szabo, Ilie Năstase, David Popovici sunt legende care ne-au demonstrat că se poate. Prin rezultatele sale în sport, România va fi o ţară respectată şi apreciată", a spus Novak.

Potrivit acestuia, Strategia Naţională pentru Sport stabileşte viziunea de dezvoltare şi direcţiile majore până în anul 2032, ceea ce ne uşurează munca tuturor, de la guvern până la cel mai mic actor din domeniu sau asupra căruia sportul are un impact direct sau indirect

"Mulţumesc pentru susţinere domnului prim-ministru Nicolae Ciucă, domnului vicepremier Kelemen Hunor, precum şi colegilor din Executiv care au avizat şi ulterior aprobat documentul", a scris Novak pe Facebook.

Strategia Naţională pentru Sport 2022-2032 reprezintă documentul cadru care stabileşte viziunea de dezvoltare şi direcţiile majore, având ca funcţie principală direcţionarea şi coagularea tuturor eforturilor, resurselor şi acţiunilor întreprinse într-o direcţie coerentă, care să poziţioneze sportul ca o prioritate naţională.

Factorii strategici cheie, respectiv pilonii de dezvoltare ai Strategiei Naţionale pentru Sport, sunt sportul comunitar, sportul în educaţie şi sportul de performanţă.

Printre cele 70 de Obiective Strategice pentru Sportul din România, care trebuie implementate în decurs de 10 ani, menţionăm:

Prioritizarea sporturilor olimpice de tradiţie, care au adus performanţe României

Crearea unui sistem sportiv piramidal transparent, predictibil, axat în special pe aceste sporturi prioritare

Descentralizarea structurilor şi bazelor sportive din structurile de stat

Finanţarea federaţiilor prioritare în baza unor strategii pe termen lung, cu obiective finale la Jocurile Olimpice şi Paralimpice, dar şi cu obiective intermediare

Crearea unui sistem în care sportivii de perfomanţă să se poată antrena în cele mai bune conditii, cu accent pe conceptul de pregătire centralizată controlată, construit în jurul unor centre regionale de excelenţă sau olimpice (6 de vară şi 3 de iarnă), care vor putea funcţiona pentru sporturile prioritare şi voi fi independente.

Strategia de infrastructură, care să se axeze tot pe ideea dezvoltării sporturilor prioritare

Investiţii prin programe guvernamentale pentru crearea de noi activităţi, pentru a da viaţă bazelor sportive

Elaborarea sistemul de specializare a antrenorilor, ca parte integrantă în Legea Sportului

Noua Lege a Sportului, care să vină în sprijinul dezvoltării sporturilor şi să asigure stabilitateCrearea unui sistem în care foştii sportivi de performanţă să aibă prioritate la reîntoarcerea în sistemul sportiv.

Printre măsurile şi acţiunile prioritare în sportul de performanţă:

Noua Lege a Sportului

Integrarea Ministerului Sportului în noua arhitectură instituţională, cu rol de reglementare, coordonare şi control în domeniul sportului

Realizarea unei clasificări a sporturilor în relaţie cu cei trei factori strategici cheie

Continuarea procesului de descentralizare, în colaborare cu autorităţile locale

Dezvoltarea unui program naţional de investiţii în infrastructura sportivă pentru următorii 10 ani

Dezvoltarea unui program naţional – RESURSA UMANĂ PERFORMANTĂ – axat pe resursa umană din sport (antrenori, sportivi, staff tehnic – sistemul de carieră, remuneraţia etc.)

Sporturile individuale prioritare de interes naţional, conform Strategiei Naţionale pentru Sport 2022-2032, vor fi: canotaj, judo, tenis de masă, haltere, lupte, nataţie şi pentatlon modern, scrimă, ciclism, box, kaiac-canoe, atletism, gimnastică, iar cele de echipă: fotbal, baschet, handbal, rugby, volei, polo şi hochei pe gheaţă.

Se urmăreşte, de asemenea, adoptarea unui Pact Naţional pentru Sport, sub egida unei coaliţii politice şi instituţionale ample. Acest Pact poate recunoaşte rolul major al sportului la nivel naţional, principii, priorităţi şi obiective strategice ce se urmăresc dincolo de schimbările electorale şi politice.

În perioada imediat următoare, va fi supus aprobării Guvernului un proiect de Memorandum care să stea la baza demersului de elaborare a unei noi legi a sportului, printr-un amplu proces de colaborare interinstituţională, cu specialişti din mai multe ministere, precum şi cu o largă consultare a tuturor actorilor relevanţi din domeniul sportului.

Afla mai multe despre: strategia naţională pentru sport