Descarcă aplicația: orange sport Live TV Orange Sport: 1 2 3 4
You are here:

Fotbalistul naţionalei României se laudă peste tot că e maghiar! "Trebuie să recunosc". Secretele aflate despre tricolor

Fotbalistul naţionalei României se laudă peste tot că e maghiar! "Trebuie să recunosc". Secretele aflate despre tricolorgalerie foto

Echipa națională

Comentarii

Alexandru Sătmăreanu a împlinit 70 de ani pe 9 martie şi a acordat un interviu presei maghiare în care a vorbit despre trecutul său ca fotbalist şi despre cum se prezintă în privinţa originii sale.

Alexandru Sătmăreanu, fostul fotbalist al naţionalei României: "Mă declar maghiar oriunde merg în lume. Trebuie să recunosc"

Alexandru Sătmăreanu, născut Sándor Szatmári şi cunoscut în fotbal sub numele de Sătmăreanu II, fiind mai tânăr decât fostul fotbalist Lajos Sătmăreanu, a dezvăluit detalii despre cariera sa. 

Născut în 1952 la Oradea, fostul tricolor a început fotbalul în oraşul natal, a trecut la Dinamo, pentru care a jucat între 1971-1979 şi cu care a cucerit trei titluri de campion al României, apoi a fost suspendat din activitate la cererea statului român, pentru că a fugit în Germania Federală de sub ochii regimului comunist. 

Pentru echipa naţionala a României, fostul fundaş central a jucat în 24 de partide, dar recunoaşte că îi place să fie recunoscut drept maghiar. 

În ziua în care a aniversat cei 70 de ani, Alexandru Sătmăreanu s-a destănuit publicaţiei maghiare Nemzetisport.hu.

Pentru a evita confuzia, Sătmăreanu a dezvăluit sub ce formă era cunoscut pe terenul de fotbal: "Am fost numit Sătmăreanu II. Am trăit în Baia Mare şi în Germania. Mă declar maghiar oriunde merg în lume. Trebuie să recunosc", a susţinut fostul tricolor pentru sursa citată.

El şi-a adus aminte şi de ceilalţi etnici maghiari cu care a jucat în naţionala României: "În a doua parte a anilor '70, am fost coleg cu Attila Kun, József Vígh, Gyula Hajnal, László Bölöni sau István Kovács, care a fost căpitan pentru o perioadă scurt". 

"Spre sfârşitul anilor '70, când şovinismul, românizarea violentă a regimului Ceauşescu a căpătat teren în România, cu greu se mai putea vorbi despre o relaţie bună atunci. E adevărat, nu am mai experimentat aşa ceva, pentru că am părăsit România în 1979", a mai spus Sătmăreanu II. 

El şi-a amintit şi despre momentul în care a fost remarcat de Dinamo pe vremea când juca la Oradea şi a acceptat, întrucât i s-a transmis că nu este recomandat să refuze. 

În 1979, după ce a jucat cu Dinamo în Cupa UEFA împotriva lui Eintracht Frankfurt, Alexandru Sătmăreanu a rămas în Germania Federală, iar regimul de la Bucureşti a cerut să fie pedepsit. Astfel, el a fost suspendat doi ani, înainte de a semna cu Stuttgart, şi recunoaşte că a avut o stare de disconfort. 

"Am fost foarte atent la ce spuneam. În România, părinţii mei erau deja pensionari, nu îi puteau răni prea mult. Dar am tresărit o dată, chiar în Germania. Lutz Eigendorf (n.r. - un alt fotbalist fugit în Germania Federală) a ajuns la Eintracht Braunschweig şi a murit într-un accident de maşină în împrejurări ciudate, în spatele căruia era suspectat serviciul secret est-german, Stasi. Am fost interzis de UEFA timp de un an la iniţiativa asociaţiei din România, drept pentru care nu am putut fi fotbalist la Bayern Munchen.

Cu toate acestea, am avut norocul să ajung în vârf, la VfB Stuttgart, cu nume atât de mari", rememorează fostul fotbalist. 

Apoi, el s-a mutat la Trier: "Da, m-am dus în oraşul natal al lui Karl Marx. Chiar am mormăit la început. Eu, care urăsc comuniştii, m-am stabilit chiar aici...

Alexandru Sătmăreanu, diagnosticat cu Parkinson

"Nu mai merg la Oradea, nici măcar la Budapesta de când a murit mama. Nu există niciun motiv să merg acasă. Mă lupt cu o boală, medicii m-au diagnosticat cu Parkinson. Din fericire, nu tremur, doar mişcarea este puţin dificilă pentru mine", a încheiat Alexandru Sătmăreanu. 

 

Afla mai multe despre: alexandru sătmăreanuechipa nationalaalexandru sătmăreanu romaniaalexandru sătmăreanu maghiar 

viewscnt
Articole similare