EXCLUSIV | Românul care a ajuns să dea autografe în SUA, în timp ce vindea hot dog: ”Poza mea era în aeroport, în restaurante, peste tot”

Virgil Stănescu, unul dintre cei mai valoroşi baschetbalişti pe care i-a dat România, a povestit în cadrul podcastului ”SportCast cu Sile” cum ajunsese să dea autografe în timp ce vindea hot dog.

Acum în vârstă de 45 de ani, Virgil Stănescu a fost unul dintre cei mai valoroşi baschetbalişti români, cu o carieră internaţională apreciată.

El a început abia la 17 ani baschetul în mod organizat, dar a reuşit să primească o bursă în Statele Unite ale Americii, la o universitatea la care a scris istorie în acest sport.

• Aplicaţia Orange Sport este gratuită şi poate fi descărcată din Google Play şi App Store.

Cum a ajuns Virgil Stănescu să termine managementul general la Universitatea Alabama de Sud

În 1998, când avea 21 de ani, Virgil Stănescu doar ce terminase anul 2 la Facultatea de Construcţii din Bucureşti. În paralel, practica baschetul şi era unul dintre cei mai apreciaţi tineri sportivi.

În acel an, Virgil Stănescu a reuşit să obţină o bursă pe baschet la Universitatea din Alabama de Sud, însă asta l-a obligat să-şi schimbe domeniul în care studia.

• Vrei să vezi cele mai tari competiții sportive, oriunde ai fi? Ia-ți oferta Orange Love pentru fibră și TV.

Virgil Stănescu a trecut de la inginerie la management general, pentru a putea să-şi dezvolte în paralel cariera de baschetbalist.

A fost nevoie să facă însă multe sacrificii. Virgil Stănescu a povestit în cadrul podcastului ”SportCast cu Sile”, cu Silviu Tudor Samuilă, că a fost nevoit să studieze intens pentru a reuşi să termine facultatea:

VIDEO: Virgil Stănescu invitat la SportCast cu Sile. Podcast Orange Sport #3 - Silviu Tudor Samuilă

”Am ajuns în State. Am primit bursă pe sport, deja eram la facultate aici, terminasem liceul, făcusem anul 2 de facultate la construcţii. Şi am ajuns acolo şi au zis: ”stai, că nu mai poţi construcţii, nu mai poţi inginerie”. De ce? ”Pentru că ai laboratoare şi, dacă pleci în deplasare, le ratezi şi n-ai cum să le mai faci p-astea. Orice altceva poţi să refaci”.

În momentul în care nu m-au mai lăsat să fac inginerie, ei au o regulă în NCAA... ai voie 4 ani în sport, în orice sport şi îţi pot da şi al cincinea an de studii. Adică dacă n-ai terminat facultatea în cei 4 ani de facultate, cum o termină orice elev în mod normal, ai avut sport, îţi mai dau bursă încă un an să-şi termini facultatea.

Şi începi numărătoarea când începi facultatea. La mine începuse deja. Şi am pierdut 2 ani, pentru că nu s-a transferat nimic, făcând studiul materialelor, de exemplu. În ce-l mai foloseam.

Şi atunci, în noua direcţie pe care trebuia să mi-o aleg, practic eu mai aveam 3 ani de joc şi 3 ani de bursă. Şi eu ştiam că eu trebuie să plec de aici şi cu diplomă, şi cu sport. Că ştiam că o să mai joc undeva.

Şi atunci a trebuit să aleg alt pas, în care trebuie să termin în 3 ani ceva ce alţii termină în 5 sau în 4 ani. Şi atunci am luat lecţii de seară, lecţii de vacanţă, toate felurile de lecţii. Dar iniţial nu voiau să mă lase”, a povestit Virgil Stănescu în cadrul podcastului ”SportCast cu Sile”, cu Silviu Tudor Samuilă.

Cum a ajuns să dea autografe în timp ce vindea hot dog

La Universitatea din Alabama de Sud, Virgil Stănescu era unul dintre cei mai buni baschetbalişti din echipa instituţiei. Acest lucru i-a adus foarte multă faimă la nivel local.

Însă, cum Universitatea îi acoperea doar cheltuielile de cazare şi hrană, a fost nevoit să se angajeze pentru a avea bani de buzunar.

Virgil Stănescu spune că a vândut inclusiv hot dog la meciurile de baseball. Acolo a fost deseori recunoscut de suporterii care îl ştiau din echipa de baschet a Universităţii şi aceştia îi cereau autografe:

”Trebuia să mai şi munceşti, ca să am bani de buzunar. N-aveam Green Card (n.r. card de rezident), deci puteam să muncesc numai în campus. Şi au o regulă că te pot angaja numai pe minimul pe economie, care la momentul respectiv era 5.25 dolari/oră.

Am muncit de toate. În principal am muncit în biroul de studenţi internaţionali, unde aveam aplicaţii, formulare, ajutam studenţii să se înregistreze... Dar îmi mai luam tot felul de job-uri. De exemplu la hot dog, la meciuri de baseball sau la... mă băgam acolo.

E foarte mişto şi e foarte ciudat să vinzi hot dog la ghereta aia de la stadion şi să-ţi ceară lumea autografe (n.r. pentru că toţi îl ştiau). Ce m-a ajutat în perioada asta de colegiu a fost succesul. M-au iubit foarte mult. M-au iubit din prima secundă... Eram singurul student internaţional de la baschet.

Eu, jucând titular în toate meciurile din cariera mea de acolo, eram... poza mea era în aeroport, în restaurante, eram peste tot. Şi asta m-a ajutat foarte mult”, a mai povestit Virgil Stănescu.

În perioada petrecută la echipa South Alabama Jaguars, alături de care a jucat în campionatul destinat colegiilor, Virgil Stănescu a devenit unul dintre cei mai buni baschetbalişti din istoria Universităţii din Alabama de Sud. În 2014, el a fost inclus în Hall of Fame-ul Universităţii.

După ce şi-a terminat studiile în SUA, Virgil Stănescu a mai evoluat pentru Opel Skyliners Frankfurt, Telindus Oostende, Turk Telekom Ankara, Dinamo Erbaşu Bucureşti, Spartak Sankt-Petersburg, Al Qadisiya Kuwait, Spartak Primorje Vladivostok, Unics Kazan, CSK-VVS Samara, Banca Tercas Teramo, Steaua Turabo Bucureşti, BC Mureş TG Mureş, CSU Asesoft Ploieşti şi Steaua CSM EximBank.

Afla mai multe despre: virgil stanescu