INTERVIU | Ce mai face Mario Felgueiras: ”Steaua m-a ofertat înainte să merg la CFR”. Cum a reacţionat când a mâncat slănină pentru prima dată :)

Mario Felgueiras a fost unul dintre cei mai apreciaţi stranieri din România. Portughezul care a apărat în 100 de partide pentru CFR Cluj a acceptat invitaţia Orange Sport de a vorbi despre planurile de viitor şi de a privi puţin în trecut, la perioada petrecută la Braşov şi Cluj.

Ce i-a lipsit să fie la un club mai important decât CFR Cluj? Ar fi putut lucra cu Gigi Becali? Ce mâncare românească îi place cel mai mult? Răspunsurile, în continuare.

Salut, Mario! Încă puţin şi faci 36 de ani. Ce faci? Cu ce te mai ocupi?
Sunt un fel de agent sportiv combinat cu scouter, un intermediar în lumea asta a fotbalului. Adun informaţii care pot fi de folos cluburilor despre jucători. În acelaşi timp ofer informaţii jucătorilor şi agenţilor lor. Sunt de ambele tabere, ca să spun aşa.

Nu e asta o lume complicată? Nu sunt tabere dificile?
Ba ba, ba da. Poate că o să sun un pic sadic, dar tocmai asta îmi place la nebunie la tot ce fac, pentru că îţi pune des răbdarea la încercare. E o călătorie a sentimentelor (râde). Nu e deloc uşor să explici oamenilor de fotbal că un jucător are nevoie de timp pentru adaptare. Fotbaliştii sunt oameni şi ei, până la urmă. Dar în fotbal, patronii vor rezultate pe termen scurt, nu se uită la clubul lor ca la o companie care trebuie să supravieţuiască de una singură.
Na, când la mijloc sunt bani, nu gândeşti mereu aşa cum trebuie. Tocmai de asta-mi place ce fac, pentru că încerc să fac o echipă să nu mai gândească doar în prezent, ci mai ales în viitor.

Aplicaţia Orange Sport este gratuită şi poate fi descărcată din Google Play şi App Store.

Poţi să îmi spui un nume de fotbalist pe care noi acum poate nu-l ştim, dar despre care o să auzim cu siguranţă în viitor?
Dacă v-aş spune, nu cred că ar fi tocmai în regulă pentru jucătorul respectiv. În loc de asta o să spun că fotbalul se schimbă tot timpul. Uneori, cel mai talentat jucător nu îşi va atinge potenţialul din cauza mentalităţii pe care o are. Aşadar, eu caut jucători care să fie puternici din punct de vedere mental, să poată suporta ideea de critică şi presiune. Mereu. Ei sunt viitorul.

Marios Felguieras: “Aş spune că românii sunt relaxaţi şi stresaţi în acelaşi timp, la aceeaşi intensitate”

Hai să facem o întoarcere în timp. Tocmai ai primit o ofertă de la FC Braşov. Intri pe Google să vezi unde e oraşul?
Normal! Mi-a fost puţin teamă când am citit una, alta. Dar erau şi alte vremuri atunci, chiar şi pe Internet. Am stat un pic mai mult pe gânduri până când am decis să accept oferta. Nu o regret. Nu aş fi fost un portar atât de bun dacă mă luam doar după Google.

Care e cea mai frumoasă amintire a ta din timpul petrecut în România?
M-am simţit întotdeauna respectat şi apreciat în Româna. În perioada petrecută la Braşov am fost... fericit. Am jucat fără presiune, cu pasiune, zi de zi, chiar dacă echipa nu avea niciun fel de condiţii. La Cluj însă m-am regăsit ca fotbalistul de dinainte. Simţeam în tot corpul presiunea şi-mi plăcea la nebunie. Am fost fericit în România, împlinit.

Vrei să vezi cele mai tari competiții sportive, oriunde ai fi? Ia-ți oferta Orange Love pentru fibră și TV.

Cum ai caracteriza un român? Mulţi spun că suntem amuzanţi. Indiferent de situaţie, găsim noi o modalitate să glumim pe seama ei.
Aş spune că românii sunt relaxaţi şi stresaţi în acelaşi timp, la aceeaşi intensitate. Găsiţi rapid metode de a rezolva o situaţie, chiar dacă nu e cea mai fericită sau bună metodă.

“Eu aş mai fi rămas la CFR Cluj încă 100 de ani, dar...”

Am citit că ai devenit portar pentru că erai un copil plinuţ. Ce părere ai despre mâncarea românească? Ţi-a fost greu să te menţii în formă cu sarmale, mici, salată de boeuf şi alte preparate tradiţionale?
Mi-a plăcut atât de mult mâncarea românească încât eu în România am avut perioade când m-am îngrăşat tocmai din cauza ei. Mâncam des de tot slănină. Des de tot. Favorita mea dintre lucrurile de mâncare de la voi. Yummy!

Cluburile de fotbal din România se confruntă, aproape toate, cu aceeaşi problemă: salariile nu sunt primite la timp. Te-ai lovit şi tu de ea?
Am avut problema asta la ambele cluburi, şi la Braşov, şi la CFR. Şi e ceva ce eu nu pot să înţeleg. Am bussines-uri în Portugalia, mă ocup şi de altele în afară de fotbal, am afaceri cu patiserii, şi mie mi se pare inadmisibil ca la sfârşit de lună să nu îmi plătesc angajaţii dacă ei au muncit. Mă întristează să aflu că încă se mai întâmplă asta în România.

Perioada petrecută la CFR Cluj a avut şi momente bune, şi momente mai puţin bune.
Eu aş mai fi rămas la CFR Cluj încă 100 de ani, dar, din păcate, clubul intrase în insolvenţă. Eram căpitanul echipei, o perioadă bună de timp eu eram cel care le spunea colegilor că totul va fi bine. Doar că începusem să văd că nu, lucrurile nu urmau să fie bune. Ce să le spun eu, căpitan, colegilor mei? Să îi mint? Şi poate că sună ciudat, dar dacă s-a terminat urât nu înseamnă că nu mi-e dor de mor de perioada aia.

Mario Felgueiras, despre portarul din Superliga care îi aminteşte de el

După meciul contra lui Manchester United părea sigur transferul tău în Premier League. Sau mă rog, se vorbea intens despre asta, se specula. Ce s-a întâmplat?
S-au zis multe, s-au făcut puţine. Adică nimic. Am avut nişte oferte care nu m-au convins. Şi cred că nici patronii nu au fost convinşi să mă lase să plec. Eu de la Cluj, dacă era să plec atunci, plecam doar la un club mai bun. Şi nu a fost cazul.

Ce crezi că a stat între tine şi un transfer la un club mai bun decât CFR Cluj?
Nu am avut încredere în mine într-o perioadă în care ar fi trebuit să o fac. M-am accidentat şi mi-am pierdut-o total. Cred că asta a cântărit mult.

Ai fi putut lucra cu Gigi Becali?
De ce nu? Alţii cum pot să o facă? Nu aş fi avut sigur nicio problemă cu asta. Steaua (n.r. FCSB) m-a ofertat înainte să merg la CFR Cluj. Nu am vrut să merg. Am ales bine.

Ce portar din Superliga îţi aminteşte de tine?
Cred că Horaţiu Moldovan. Îmi place mult de tot de el. Şi-a îmbunătăţit mult de tot limbajul corpului, oferă multă încredere echipei.

Spuneai într-un interviu de acum mulţi ani că înainte de orice meci sărutai barele porţii şi ascultai o anumită melodie. Nu ai spus niciodată ce melodie. Asta era superstiţia ta. Poţi să dezvălui melodia acum, după atâţia ani?
Nu. Unele lucruri trebuie să rămână secrete. Superstiţiile sunt parte din viaţa mea, chiar dacă nu mai joc.

Ai un mesaj pentru suporterii care nu te-au uitat?
Le mulţumesc mult pentru felul în care mă primesc mereu când vin în ţară. E o plăcere pentru mine să revin în România. Am crescut ca bărbat şi ca jucător la voi în ţără, sunt recunoscător.